Se afișează postările cu eticheta dor. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta dor. Afișați toate postările

marți, 9 aprilie 2013

Piaţeta - Cap.10.


PIAŢETA

Cap.10.
Periplul misterios, ascuns tainic in lumea roz a viselor si a dorintelor, s-a desavarsit in toata splendoarea lui chiar din prima zi in care, coborand tinandu-se de mana din trenul destinului si ajungand condusi de soarta in camaruta lor din piateta, au pasit amandoi sfiosi in luminisul amplu al dorurilor nemuritoare, pe iarba virgina, verde si unduitoare, primenita cochet pentru vizita celor doi, iarba care le adunase grijulie toate florile pamantului, intinzandu-le apoi in liniste in calea lor.
Plutind pe aripile intinse ale dragostei, ei au patruns prin multitudinea de flori colorate si cu mare serenitate, cu trupurile mladuindu-se prin iarba verde care se desfacea in fata lor precum portile raiului in fata oamenilor buni, au inaintat pas cu pas catre izvorul de apa vie si cristalina, ea udandu-si incet fata, ochii, buzele, fruntea, cu acea apa a minunilor, in acordurile magice ale pasarilor padurii care se adunasera in cerc in jurul lor, alcatuind o coroana cereasca, divina, numai pentru ei doi.
El la randu-i s-a aplecat sa bea din acea apa rece a vietii si a eternitatii si lund-o de mana pe fata, cu ochii patrunsi de albastrul deschis al cerului ei, s-au indreptat lent, foarte lent, vrand parca a opreasca clipa si clipa aceea sa devina viata toata, pasind inspre paraul serpuitor, cu pietre albe si netezite de mangaierea vesnica a apei.
Ea purta o rochie lunga alba, de borangic si cu picioarele goale, ocolind cu grija pietrele, a intrat in apa de cristal razand, fluturandu-si parul inspre baiat si cu rochia muiata pana la genunchi, l-a invitat din ochi sa i se alature.
Au mers amandoi agale prin apa de cristal fara sa spuna nimic, tacerea fiind cea care le alcatuia cuvintele preferate, ea fiind aceea care le spunea unul altuia tot ce aveau sa-si spuna si tot ce simteau unul pentru celalalt.
Apoi, tot in tacere si cu ochii stralucind stelar, cu zambetele surde, mute, cu trupurile valsand dupa ritmul inimi, au iesit din apa vietii si s-au alungit pe iarba verde, aceeasi iarba numai a lor, stand ochi in ochi si mana in mana, soptindu-si si sorbindu-si unul altuia existentele. 
In lumina confuza a asfintitului, sub ploaia de fluturi colorati si sub mirajul freamatului vantului printre frunzele verzi ale copacilor, prin inimile celor doi dansau fiori de dor si bucurie iar cerul se lasase usor spre ei, cu incetinitorul, sa nu-i deranjeze si stand culcati pe spate, fara o vorba, doar cu soaptele tremurande ale gandurilor lor, au adormit imbratisati, el simtindu-i ei parul moale iar ea simtindu-i lui, ritmul tumultos al inimii.





Piaţeta - Cap.7.


PIAŢETA

Cap.7.
In piateta veche, adorata lor camaruta inmiresmata puternic cu parfumul ametitor de crin al dragostei, o esenta narcotica si permanent nocturna a trairilor lor, impreuna cu impletitoarele si nesfarsitele lor imbratisari ermetizate, oferea tinerilor mult prea indragostiti unul de celalat, coroana de lumina orbitoare a lumii ferice, purtandu-i pe bratele ei de fiecare data, prin locuri nevizitate nicicand, locuri fermecate, onirice, pe care ei le purtasera in suflete dintotdeauna dar pe care nu stiau ca vor ajunge sa le resimta atat de puternic vibrandu-le atemporal existenta.
In lumina abia gemuta parul lor se amesteca salbatic, pasteland asternuturile albe si cutate ale patului regal, ochii se vroiau inchisi, inveliti de pleoapele miscatoare ale tremorului, buzele se intortocheau lasciv prin lacasurile adanci ale dorului, vorbindu-si surd, abia auzit, limba dulce si incantatoare a cuvintelor isuflante de amor in desfasurare.
In fiecare noapte ei salasluiau prin lumea magica a povestilor cu printi si printese fermecate, alegandu-si de fiecare data un alt castel, un alt decor virtual si alte roluri ale dragostei iar ultimul popas al ultimei nopti calatoare fusese marcat de patrunderea lor pana la capat, prin secretele niciodata cunoscute celor insingurati, in lumea misterelor aurii si coapte ale graului, plimbandu-se agale si amestecandu-se febril in imensitatea palatului galben-pai al lanurilor nebatatorite si dogoritoare, lume pe care, intr-o singura noapte de amor, ei au preschimbat-o doar pentru ei, in altarul arzator al flacarilor pasiunii.